Liftul

Pe acordulrile piesei lui Lazlo Bane ma indrept catre intrarea din sud a hotelului “Ada” infipt pe un deal la marginea Poienei.

Este aproape 12 noaptea si eu sunt cu douazeci de minute intarziat la ora mea de culcare, simt ca mor de oboseala. Drumul de acasa pana aici fusese mai mult decat pot eu sa indur, inconjurat de controlori si imbecili la tot pasu, simt ca as fi in stare sa omor pentru o camera calduroasa si un pat decent.

Scot castile din urechi si ma indrept catre biroul pe care sta o pancarda “check’in desk” unde o angajata zambitoare ma intampina:

– Buna seara, cu ce va pot ajuta?

– O rezervare pe numele Toader aveti?

– Avem, camera 302 … da dumneavoastra buletin aveti?

-Avem, zic eu si caut cu disperare prin ruxacul saturat de haine, o raza de lumina, buletinul.. i-l intind. Poftiti.

– Multumesc mult, luati liftul pana la etajul al treilea-lea si prima usa pe stanga. O zi buna.

– O noapte buna si dumnevoasta, mormai eu si continui morocanos spre lift.

Dau sa intru, dar in fatza mea se baga o domnisoara … intru si eu.

– Mergeti mai jos de trei?

Ea apasa pe butonul pe care scrie “2”.

Ajtept nitel dupa care realizez ca as fi cu mult mai fericit daca as inlocui zgomotul de tuba al liftului cu orice altceva, asa ca indes din nou castile in urechi.

Lumina palpaie. Ciudat, gandesc eu, hotel de patru stele….. ca sa nu mai spun ca e gheatza in liftul asta. Ma intorc catre colega mea de suferintza, arata grozav, daca ar fi fost acum cateva ore nu ar fi scapat fara o replica stupida de agatzat. Imi dau seama ca ma uit insistent asa ca intorc capul. Lumina se stinge si liftul se opreste.

-A draku.. s-a blocat!

Nici un raspuns.. doar tacere.

-Domnisoara.. sunteti bine?

Scot mobilul meu nou cu camera digitala si tehnologie 3g pe care am de gand sa il folosesc pe post de lanterna. Apas o tasta, lumina se aprinde. Nimic in jur.. nici urma de fata?! Dumnezeule.. ce naiba am? Bat in usa.

Sunetul de tuba reincepe sa se auda si liftul reincepe sa se miste. Rasuflu usurat cand usa se deschide, probabil am visat concluzionez eu.

In fata mea, pe o placuta, scrie „etajul 2”.

Alexandru Neacsu

Diplomacy is telling someone to Go to Hell in such a way, they look forward to taking the trip.
Why u no share or comment?
Share on Facebook0Tweet about this on Twitter0Share on Google+0Share on LinkedIn0